HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Forma aplicabila pentru ‘Hotarirea 349/2005’ la data 22 noiembrie 2019, valabila si azi
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
(2)Reglementarea acestei activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât şi după expirarea acesteia.
(3)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, se consideră realizate pentru depozitele de deşeuri, dacă sunt realizate cerinţele prezentei hotărâri.
(4)Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi este prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2
Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărui depozit, definit conform anexei nr. 1 lit. b).
Art. 3
(1)Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor activităţi:
a)împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizării, a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;
b)folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri;
c)depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;
d)depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activităţilor de prospectare şi extracţie, tratării şi stocării resurselor minerale, cât şi cele din exploatarea carierelor.
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 şi 2.1 din anexa nr. 2 depunerea de deşeuri nepericuloase, altele decât deşeurile inerte, rezultate de la prospecţiuni şi extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor şi care sunt depozitate într-o manieră ce previne poluarea mediului şi riscurile pentru sănătatea populaţiei.
(3)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3), art. 11, art. 13 alin. (5), art. 15 alin. (1) şi (2), art. 19 şi 20, ale pct. 1.3, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2, ale anexei nr. 3, cu excepţia pct. 3.1, nivelul 3, şi ale pct. 2.2, 2.3 şi 2.4 din anexa nr. 4 depozitele pentru deşeuri nepericuloase sau inerte în aşezări izolate şi numai dacă depozitul este destinat eliminării deşeurilor generate în acea localitate izolată; această excepţie se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
(4)Lista localităţilor izolate prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului autorităţii centrale de protecţie a mediului până la data de 31 decembrie 2005.
(5)Fără a prejudicia prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, se exceptează stocarea subterană, astfel cum este definită în anexa nr. 1 lit. v), de la aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1), (2) şi (3) şi a prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2 şi ale pct. 2.1-2.4 din anexa nr. 4.
(6)Se exceptează de la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri spaţiile de depozitare existente din zona rurală şi numai dacă acestea sunt destinate eliminării deşeurilor generate în localităţile pe care le deservesc.
(7)Spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform “Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”, care face parte integrantă din procedura de încetare a activităţii de depozitare, care se aprobă prin ordin al ministrului autorităţii centrale pentru protecţia mediului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 4
Depozitele se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:
a)depozite pentru deşeuri periculoase;
b)depozite pentru deşeuri nepericuloase;
c)depozite pentru deşeuri inerte.
Art. 5
Deşeurile care nu se acceptă la depozitare într-un depozit sunt:
a)deşeuri lichide;
b)deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
c)deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita în anexa nr. I E şi având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
d)toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcţii într-un depozit;
e)orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.
Art. 6
(1)Autoritatea centrală pentru protecţia mediului elaborează împreună cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu autorităţile regionale de protecţia mediului Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor.
(2)Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi energiei, astfel încât să conducă la realizarea următoarelor obiective:
a)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
b)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
c)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
(3)Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă această prelungire este autorizată de autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
Art. 7
(1)În depozitele de deşeuri periculoase este permisă numai depozitarea deşeurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3.
(2)În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:
a)deşeuri municipale;
b)deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase stabilite potrivit anexei nr. 3;
(la data 22-dec-2010 Art. 7, alin. (2), litera B. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 1292/2010 )
c)deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare stabilite potrivit anexei nr. 3; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase.
(la data 22-dec-2010 Art. 7, alin. (2), litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 1292/2010 )
(3)În depozitele de deşeuri inerte este permisă numai depozitarea deşeurilor inerte.
(4)Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozite.
(5)Depozitarea deşeurilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2) este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta hotărâre.
(6)Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 şi se revizuiesc în funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice.
Art. 8
(1)Cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieşte în funcţie de modificarea prevederilor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.
(2)Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare postînchidere a unui depozit de deşeuri.
Art. 9
(1)Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină seama de prevederile Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum şi de planurile regionale de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deşeuri municipale.
(2)Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deşeuri zonale care deservesc cel puţin 150.000 de locuitori, având la bază abordarea regională a gestiunii deşeurilor.
(3)Consiliile locale şi/sau judeţene iau măsurile necesare pentru construirea depozitelor de deşeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.
(4)În situaţia în care depozitele deservesc două sau mai multe judeţe, programul de funcţionare şi costurile operaţiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale implicate.
Art. 10
(1)Costurile aferente activităţii de depozitare se suportă de către generatorii şi deţinătorii de deşeuri.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri municipale, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfăşoară activităţi de precolectare, colectare şi transport să depună aceste deşeuri la depozitele la care a fost arondată localitatea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localităţile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizaţia de mediu, după caz.
(4)Tarifele pentru activitatea de depozitare a deşeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operaţiilor precizate de autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
(5)Operatorii economici generatori de deşeuri industriale care operează propriile depozite evidenţiază separat în registrele contabile costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea şi închiderea depozitului de deşeuri.
(6)Operatorii depozitelor de deşeuri industriale care oferă servicii de depozitare pentru terţi vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea depozitului, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit.
Art. 11
(1)Solicitantul unei autorizaţii de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postînchidere a depozitului.
(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.
Art. 12
(1)Operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.
(2)Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o bancă comercială, cu excepţia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituţie publică şi fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică în a cărei rază acesta îşi are sediul fiscal. Dobânda obţinută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.
(3)Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului şi se realizează prin eşalonarea anuală a acestei sume, astfel:
a)din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune a depozitului unde se realizează depozitarea deşeurilor pentru terţa persoană;
b)cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deşeuri.
(4)Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileşte iniţial prin proiect şi se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3).
(5)Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate.
(6)Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative.
(7)Fondul prevăzut la alin. (1) nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.
(8)Controlul alimentării şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(9)Autorităţile administraţiei publice locale asigură transparenţa informaţiei privind costul depozitării deşeurilor şi al implicaţiilor realizării depozitului de deşeuri.
CAPITOLUL II: Cerinţe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului şi autorizaţiei de mediu pentru depozitele de deşeuri
Art. 13
(1)Reglementarea activităţii privind depozitarea deşeurilor se face cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, prin emiterea acordului şi autorizaţiei integrate de mediu, dacă depozitele cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, şi prin emiterea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu pentru depozitele care nu se supun prevederilor legale menţionate.
(2)Documentaţia care se înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii acordului/acordului integrat de mediu, conţine, pe lângă cerinţele prevăzute în legislaţia naţională în vigoare, şi următoarele elemente specifice depozitelor de deşeuri:
a)identitatea solicitantului şi a operatorului, atunci când sunt entităţi diferite;
b)dovada că proiectul depozitului este în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor;
c)descrierea tipului şi a cantităţii totale de deşeuri care urmează să fie depozitate;
d)capacitatea de depozitare propusă pe amplasament;
e)descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 2, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice şi geologice; aceste informaţii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor legale în vigoare;
f)avizul de gospodărire a apelor emis de autoritatea competentă;
g)metodele propuse de prevenire şi reducere a poluării;
h)planul de funcţionare propus;
i)planul de închidere propus şi procedurile de urmărire postînchidere;
j)planul de intervenţie;
k)În cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentaţia de solicitare cu informaţiile prevăzute la art. 11-13 din acelaşi act normativ.
(la data 22-dec-2010 Art. 13, alin. (2), litera K. din capitolul II modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 1292/2010 )
(3)Pentru emiterea acordului/acordului integrat de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a)proiectul de depozit să fie în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri şi ale prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
b)gestionarea depozitului să se încredinţeze unei persoane fizice care este competentă tehnic pentru conducerea lui şi să se asigure instruirea profesională şi tehnică a operatorilor şi personalului depozitului;
c)depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor.
(4)Înainte de începerea operaţiilor de depozitare a deşeurilor, autoritatea competentă pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerinţelor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Aceasta nu va reduce în nici un fel responsabilitatea operatorului în condiţiile autorizaţiei.
(5)Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să conţină, în afara cerinţelor generale prevăzute în legislaţia de autorizare, şi următoarele cerinţe specifice:
a)clasa depozitului;
b)lista cu tipurile de deşeuri, conform art. 7 alin. (6), şi cantitatea totală de deşeuri care este autorizată să fie depozitată în depozit;
c)cerinţele pentru pregătirea depozitului, operaţiile de depozitare, procedurile de monitorizare şi control, inclusiv planuri de intervenţie în caz de accidente, precum şi planul şi operaţiile de închidere şi operaţiile de urmărire postînchidere, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
d)obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente pentru protecţia mediului tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare potrivit cerinţelor prevăzute la art. 17-25 şi în anexa nr. 4;
(la data 22-dec-2010 Art. 13, alin. (5), litera D. din capitolul II modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 1292/2010 )
e)autorizaţia emisă de autoritatea administraţiei publice centrale competentă pentru reglementarea serviciilor de salubrizare, care să ateste că operatorul depozitului deţine licenţa pentru desfăşurarea activităţii de administrare a depozitului;
f)autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă;
g)dovada constituirii garanţiei financiare prevăzute la art. 11 alin. (1).
Art. 14
Datele privind autorizaţiile de mediu emise pentru depozitele de deşeuri sunt transmise, la cerere, Institutului Naţional de Statistică.
CAPITOLUL III: Proceduri de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri
Art. 15
(1)Operatorii depozitelor de deşeuri sunt obligaţi să respecte, la primirea deşeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepţie:
a)verificarea documentaţiei privind cantităţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru deşeurile industriale, iar pentru deşeurile municipale, când există suspiciuni, precum şi date privind identitatea producătorului sau a deţinătorului deşeurilor;
b)inspecţia vizuală a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, după caz, verificarea conformităţii cu descrierea prezentată în documentaţia înaintata de deţinător, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 3;
c)păstrarea, cel puţin o lună, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 3, precum şi înregistrarea rezultatelor determinărilor;
d)păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantităţile, caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrării, identitatea producătorului, a deţinătorului sau, după caz, a colectorului – în cazul deşeurilor municipale, iar în cazul deşeurilor periculoase, a localizării precise a acestora în depozit. Pentru depozitele de deşeuri zonale, datele se introduc şi pe suport electronic tip bază de date.
(2)În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deşeurile o confirmare scrisă a recepţiei fiecărei cantităţi livrate acceptate la depozit, conform anexei nr. 3 la Procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004.
(3)Pentru depozitele care au fost exceptate de la prevederile prezentei hotărâri în temeiul art. 3 alin. (3), autorităţile competente pentru protecţia mediului iau măsurile necesare pentru a asigura:
a)inspecţia vizuală regulată a deşeurilor în punctul de depozitare, pentru a se asigura că doar deşeurile nepericuloase din localitatea izolată sunt acceptate la depozit; şi
b)ţinerea unui registru al cantităţilor de deşeuri care sunt depozitate la depozit.
Art. 16
(1)La controlul efectuat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, operatorul depozitului este obligat să demonstreze cu documente că deşeurile au fost acceptate în conformitate cu condiţiile din autorizaţie şi că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectivă.
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, atunci când deşeurile nu sunt acceptate în depozitul de deşeuri, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile.
(la data 22-dec-2010 Art. 16, alin. (2) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1292/2010 )
CAPITOLUL IV: Proceduri de control şi urmărire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri
Art. 17
(1)Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi să suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind:
a)automonitorizarea tehnologică;
b)automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
(2)Operatorii depozitelor existente prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului de conformare din autorizaţia de mediu emisă în vederea sistării sau conformării depozitelor de deşeuri.
Art. 18
(1)Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi funcţionării următoarelor amenajări şi dotări posibile din depozite:
a)starea drumului de acces şi a drumurilor din incintă;
b)starea impermeabilizării depozitului;
c)funcţionarea sistemelor de drenaj;
d)comportarea taluzurilor şi a digurilor;
e)urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f)funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate;
g)funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor de depozit;
h)funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale;
i)starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spălare/dezinfecţie auto, incinerare.
(2)Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasări inegale ale deşeurilor în corpul depozitului.
Art. 19
(1)Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4 şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
(2)Determinările prevăzute în anexa nr. 4 şi în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
Art. 20
Operatorul depozitului este obligat să raporteze autorităţii competente pentru protecţia mediului după cum urmează:
a)semestrial, datele înregistrate în urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, precum şi stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul;
b)în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.
Art. 21
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte măsurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.
CAPITOLUL V: Proceduri de închidere a depozitelor de deşeuri şi urmărirea postînchidere a acestora
Art. 22
(1)Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide în următoarele situaţii:
a)când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu referitoare la perioada de funcţionare;
b)la cererea operatorului depozitului şi după analiza şi aprobarea acesteia de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
c)prin decizie motivată a autorităţii competente pentru protecţia mediului.
(2)Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Art. 23
Etapele de aprobare a închiderii depozitului sau a unei părţi din depozit sunt următoarele:
a)autoritatea competentă pentru protecţia mediului evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform art. 20 şi efectuează o inspecţie finală a amplasamentului;
b)autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte operaţiunile de închidere a depozitului; această decizie nu afectează responsabilitatea operatorului depozitului prevăzută în autorizaţia de mediu;
c)autoritatea competentă pentru protecţia mediului comunică operatorului depozitului decizia de închidere.
Art. 24
(1)Pentru depozitele de deşeuri municipale şi industriale nepericuloase existente, care sistează depozitarea până la data de 31 decembrie 2006, conform calendarului de sistare a activităţii din tabelele 5.1 şi 5.6 din anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate stabili, în funcţie de rezultatele evaluărilor de mediu, aplicarea unor cerinţe simplificate de închidere prevăzute în îndrumarul de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri nepericuloase.
(2)Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează în registrul de cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale.
Art. 25
(1)Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al depozitului, conform autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
(2)Perioada de urmărire postînchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Această perioadă este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu.
(3)Monitorizarea postînchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
(4)Operatorul depozitului este obligat să anunţe în mod operativ autorităţii competente pentru protecţia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, şi să respecte decizia autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.
CAPITOLUL VI: Depozite existente
Art. 26
(1)Depozitele de deşeuri municipale conforme existente sau care se conformează prevederilor prezentei hotărâri până la data de 31 decembrie 2006 continuă să funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
(2)Depozitele existente de deşeuri industriale nepericuloase care se conformează până la data de 16 iulie 2009 continuă să funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
(3)Depozitele existente neconforme prevăzute în anexa nr. 5 sistează activitatea conform calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexă şi aplică prevederile legale de operare şi monitorizare în vederea închiderii sau aplică prevederile legale în vederea închiderii şi urmăririi postînchidere.
Art. 27
(1)Operatorii depozitelor prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligaţia ca până la data de 31 decembrie 2005 să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)întocmesc bilanţul de mediu nivel I şi II şi, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;
b)prezintă autorităţii competente pentru protecţia mediului o evaluare a costurilor realizării obligaţiilor de mediu stabilite şi sursele de finanţare în vederea închiderii.
(2)Pe baza rezultatelor evaluărilor de mediu şi a calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexa nr. 5, se emite autorizaţie de mediu cu program de conformare în vederea închiderii depozitelor sau aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 28
(1)Operatorii depozitelor existente care primesc autorizaţie de mediu au obligaţia să îşi constituie fondul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, conform prevederilor art. 12, aplicabile depozitelor existente, pe perioada rămasă până la sistarea activităţii.
(2)Pentru depozitele de deşeuri municipale aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale sau care au fost concesionate de către acestea, în situaţia în care constituirea fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere conduce la costuri excesive din punct de vedere social, autorităţile administraţiei publice locale identifică sursele de finanţare pentru completarea fondului.
Art. 29
Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care trebuie să se închidă conform calendarului de închidere cuprins în anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide ca acestea să îşi înceteze activitatea în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.
Art. 30
Autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui depozit zonal în situaţia în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectată.
Art. 31
(1)Depozitele de deşeuri industriale periculoase existente în evidenţa autorităţii competente pentru protecţia mediului, conforme din punct de vedere constructiv, se supun următoarelor prevederi:
a)se clasifică conform prevederilor art. 4, respectă procedura de primire a deşeurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 şi ale anexei nr. 3, până la data de 31 decembrie 2005;
b)nu primesc la depozitare deşeurile de natura celor prevăzute la art. 5 începând de la data de 1 ianuarie 2007;
c)acceptă la depozitare doar deşeuri periculoase tratate conform prevederilor art. 7 şi 8, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
(2)Depozitele de deşeuri industriale periculoase care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri, cuprinse în tabelele nr. 5.5 şi 5.9 din anexa nr. 5, sistează activitatea până la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.
CAPITOLUL VII: Contravenţii
Art. 32
Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 20 lit. a) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
b)nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de către titularul activităţii, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) de către operatorii depozitelor şi operatorii economici, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
c)nerespectarea prevederilor referitoare la respectarea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
d)nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
e)nerespectarea prevederilor art. 16 de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 150.000.000 lei (15.000 RON);
f)neîndeplinirea prevederilor art. 10 alin. (5) şi (6) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
g)nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
h)nerespectarea prevederilor art. 5 de către operatorii depozitelor şi ale art. 7 alin. (1)-(5) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
i)nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (2) şi ale art. 28 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
j)nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2), ale prevederilor pct. 1.1.2.1.1 din anexa nr. 2 de către autorităţile administraţiei publice locale, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
k)nerespectarea prevederilor pct. 1.2, 1.3 şi 2 din anexa nr. 2 de către proiectanţii şi constructorii de depozite şi autorităţile administraţiei publice locale dacă acceptă proiecte de depozite de deşeuri care nu respectă prevederile prezentei hotărâri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
l)nerespectarea prevederilor art. 19, ale art. 20 lit. b), ale art. 25 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
m)nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON).
Art. 33
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente centrale sau locale, conform atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.
Art. 34
Prevederile art. 33 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VIII: Dispoziţii finale
Art. 35
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 36
Raportarea către Comisia Europeană pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor se realizează începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.
(2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, la intervale de 3 ani, raportul privind stadiul implementării dispoziţiilor prezentei hotărâri.
(3)Raportul prevăzut la alin. (2) va fi elaborat pe baza chestionarului sau a oricărui alt format comunicat de Comisia Europeană în conformitate cu procedura prevăzută la art. 6 din Directiva Consiliului nr. 91/692/CEE de standardizare şi raţionalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu. Acest raport se va transmite Comisiei Europene în termen de 9 luni de la încheierea perioadei de raportare de 3 ani.
(4)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului aduce la cunoştinţa publicului raportul prevăzut la alin. (2), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, concomitent cu transmiterea acestuia către Comisia Europeană.
(5)Informaţiile comunicate potrivit prevederilor alin. (3) trebuie să includă date reprezentative care demonstrează respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
(la data 19-mar-2007 Art. 36 din capitolul VIII completat de Art. IX, punctul 1. din Hotarirea 210/2007 )
Art. 37
Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 38
(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2002.
(2)Prezenta hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999.
-****-
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul mediului şi gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Ioan Şereş Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga Ministrul integrării europene, Ene Dinga Ministrul finanţelor publice, Ionel Popescu |
ANEXA Nr. 1: SEMNIFICAŢI A unor termeni în înţelesul prezentei hotărâri
a)autoritate competentă – autoritatea teritorială (regională sau locală) căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezenta hotărâre;
b)depozit – un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv;
– spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere;
– o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:
– instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;
– stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;
c)depozit existent – depozit care a început să funcţioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;
d)deşeu – definit în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
e)deşeuri biodegradabile – deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul;
f)deşeuri inerte – deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacţionează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Levigabilitatea totală şi conţinutul de poluanţi al deşeurilor, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafaţă şi/sau subterane;
g)deşeuri lichide – orice deşeuri în formă lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile;
h)deşeuri municipale – deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere;
i)deşeuri nepericuloase – deşeuri care nu sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase conform lit. j);
j)deşeuri periculoase – deşeuri definite în anexele nr. 1C, 1D şi 1E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
k)deţinător – definit în anexa nr. 1A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
l)eluat – soluţia obţinută printr-un test de levigare a deşeurilor efectuat în laborator;
m)garanţie financiară/securitate financiară – dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizaţiei de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;
n)gaz de depozit – amestecul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate;
o)levigat – orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit;
p)localitate izolată – o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an;
q)operatorul depozitului – orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere;
r)program pentru conformare – definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
s)prag de alertă – nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislaţiei în vigoare;
t)solicitant – orice persoană care solicită un acord sau o autorizaţie de mediu pentru depozitarea deşeurilor, conform prezentei hotărâri;
u)spaţiu de depozitare în zona rurală – una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deşeurilor menajere generate la nivelul unei localităţi rurale;
v)stocare subterană – mod de stocare permanentă a deşeurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu;
x)tratare – definită în anexa nr. 1A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
ANEXA Nr. 2: CERINŢE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deşeuri
1.Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit
1.1.Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1.Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi de planurile de urbanism zonal.
1.1.2.Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:
1.1.2.1.Faza preliminară
1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în următoarele zone:
a)zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; excepţiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător;
b)zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c)zone ce se constituie în arii naturale protejate şi zone de protecţie a elementelor patrimoniului natural şi cultural;
d)zone de protecţie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;
e)în excavaţii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;
f)zone portuare, zone libere.
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ţine seama de:
a)condiţiile geologice, hidrogeologice, pedologice şi geotehnice de pe amplasamentul depozitului şi în zonele imediat învecinate;
b)poziţionarea faţă de zonele locuite existente sau planificate; distanţa de protecţie faţă de corpul depozitului trebuie să fie de cel puţin 1.000 m pentru depozitele de deşeuri nepericuloase şi periculoase; construcţiile individuale vor fi luate în considerare separat;
c)poziţionarea în zone seismice sau în zone active tectonic;
d)poziţionarea în zone în care pot apărea alunecări de teren şi căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariţiei acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafaţă.
1.1.2.1.3. Amploarea investigaţiilor geologice, pedologice şi hidrogeologice depinde de condiţiile specifice fiecărui amplasament şi de clasa de depozit ce intenţionează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigaţii a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare.
1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază şi să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului.
1.1.3.Analiza amplasamentelor acceptate:
a)se defineşte clasa de depozit care se intenţionează a se realiza;
b)se identifică şi se inventariază amplasamentele acceptate;
c)se analizează amplasamentele, în funcţie de clasa de depozit şi de tipurile de deşeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparaţii pluricriteriale;
d)amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obţinerea acordului/acordului integrat de mediu;
e)autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului şi a soluţiei de proiectare şi stabileşte, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcţie de care se ia decizia realizării obiectivului.
1.1.4.Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii.
1.1.5.Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
1.1.5.1.Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:
a)caracteristicile şi dispunerea în adâncime a straturilor geologice;
b)folosinţele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară şi socială pentru populaţia din zonă;
c)structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane;
d)distanţa faţă de cursurile de apă, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, faţă de apele stătătoare, faţă de apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apă;
e)starea de inundabilitate a zonei;
f)aportul de apă de pe versanţi la precipitaţii.
1.1.5.2.Criterii climatice:
a)direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanţi în atmosferă;
b)regimul precipitaţiilor.
1.1.5.3.Criterii economice:
a)capacitatea depozitului şi durata de exploatare;
b)distanţa pe care se efectuează transportul deşeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;
c)necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilităţi).
1.1.5.4.Criterii suplimentare:
a)vizibilitatea amplasamentului;
b)accesul la amplasament;
c)topografia terenului.
1.1.6.Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislaţia de mediu în vigoare.
1.2.Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit
1.2.1.Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:
a)dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;
b)perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.
1.2.2.Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
a)natura şi provenienţa deşeurilor care urmează să fie depozitate;
b)cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
c)tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului;
d)modul de realizare a bazei depozitului, adică:
– modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza şi taluzurile interioare ale digurilor de protecţie);
– modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare;
– sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a levigatului, apelor pluviale şi a apelor exfiltrate;
e)sistemul de colectare, înmagazinare şi valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;
f)organizarea tehnică a depozitului, utilităţile;
g)instrucţiunile de exploatare a depozitului; h) procedura de închidere a depozitului;
i)sistemul de control şi de supraveghere a depozitului;
j)măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k)măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie;
l)măsuri de protecţie a muncii.
Soluţia tehnologică care va fi adoptată este opţiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotărâri şi a cerinţelor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-şi răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea populaţiei.
1.2.3.După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de depozit şi a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.3.Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1.În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţă, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecţie şi acoperişul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluţiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerinţelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2.Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secţiunea 2.1 “Controlul apei şi gestiunea levigatului”; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postînchidere.
1.3.3.Bariera geologică este creată de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinătatea unui depozit şi trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterană.
Bariera geologică a bazei şi taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerinţele de permeabilitate şi grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecţiei solului, apei freatice şi de suprafaţă cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii:
– depozit pentru deşeuri periculoase: K <</u> 1,0 x 10-9 m/s; grosime > 5 m;
– depozit pentru deşeuri nepericuloase: K <</u> 1,0 x 10-9 m/s; grosime > 1 m;
– depozit pentru deşeuri inerte: K <</u> 1,0 x 10-7 m/s; grosime > 1 m.
1.3.4.Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaţa analizată şi pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internaţional.
1.3.5.Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condiţiile menţionate anterior, ea poate fi completată în mod artificial şi întărită prin alte mijloace care să realizeze o protecţie echivalentă.
O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subţire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).
1.3.6.În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplineşte cerinţele de rezistenţă fizico-chimică şi de stabilitate în timp, corespunzătoare condiţiilor de etanşare cerute, şi cu un sistem etanş de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim.
Tabelul nr. 2.1
Categoria depozitului | Deşeuri nepericuloase | Deşeuri periculoase |
Impermeabilizare artificială | necesară | necesară |
Strat drenant > 0,5 m | necesar | necesar |
1.3.7.Dacă autoritatea centrală sau regională pentru protecţia mediului, după evaluarea potenţialelor pericole faţă de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeţei superioare. Recomandările pentru etanşarea suprafeţei sunt:
Tabelul nr. 2.2
Categoria depozitului | Deşeuri nepericuloase | Deşeuri periculoase |
Strat filtrant de gaze | necesar | nu este necesar |
Impermeabilizare artificială | nu este necesar | necesar |
Impermeabilizare naturală | necesară | necesară |
Strat drenant > 0,5 m | necesar | necesar |
Acoperire superioară cu pământ > 1 m
(din care pământ vegetal > 0,15 m) |
necesară | necesară |
1.3.8.Autoritatea centrală sau regională pentru protecţia mediului stabileşte condiţii generale ori specifice pentru depozitele de deşeuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.
1.3.9.Autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.
2.Cerinţe generale de control şi protecţia factorilor de mediu
2.1.Controlul apei şi gestiunea levigatului
2.1.1.În corelaţie cu caracteristicile depozitului şi cu condiţiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:
a)controlul cantităţii de apă din precipitaţiile care pătrund în corpul depozitului;
b)prevenirea pătrunderii apei de suprafaţă şi/sau subterane în deşeurile depozitate;
c)colectarea apei contaminate şi a levigatului;
d)epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2.Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deşeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potenţial pentru mediu.
2.1.3.Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante:
a)la o staţie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural;
b)la o staţie de preepurare proprie şi apoi într-o staţie de epurare orăşenească.
2.1.4.Şanţurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafeţele învecinate depozitului.
2.1.5.Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilanţ de mediu, decide, în conformitate cu secţiunea 2.1 “Controlul apei şi gestiunea levigatului”, că nu este necesară colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potenţial pentru sol, apa freatică sau de suprafaţă, condiţiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.
2.2.Controlul gazului
2.2.1.Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/valorificare.
2.2.2.Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deşeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3.Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului şi să reducă riscurile pentru sănătatea populaţiei.
2.2.4.Controlul acumulării şi migrării gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compoziţia gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 şi tabelul nr. 4.2.
2.3.Asigurarea stabilităţii
2.3.1.Repartizarea deşeurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deşeuri şi a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecărilor.
2.3.2.Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic – ţinându-se seama de morfologia depozitului – este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării.
2.4.Sisteme de siguranţă şi pază
2.4.1.Depozitele se împrejmuiesc şi se instituie paza lor pentru reducerea posibilităţilor de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor şi animalelor.
2.4.2.Porţile se închid în afara orelor de lucru.
2.4.3.Sistemul de control şi de acces la fiecare depozit trebuie să conţină un program de măsuri pentru a detecta şi a descuraja aruncarea ilegală de deşeuri în depozit.
2.5.Combaterea altor inconveniente şi riscuri
2.5.1.La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum:
a)emisia de mirosuri şi praf;
b)particule materiale antrenate de vânt;
c)zgomot şi trafic;
d)păsări, paraziţi şi insecte;
e)formarea de aerosoli;
f)incendii, explozii, alunecări.
2.5.2.Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele învecinate.
2.6.Încadrarea în peisaj
Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deşeuri se realizează în funcţie de folosinţele terenurilor adiacente, prin:
a)realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o lăţime ce se va stabili în proiect şi, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbuşti repede crescători;
b)amplasarea în frontul vizual a construcţiilor social-administrative;
c)amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d)înierbarea cu plante ierboase (graminee) şi plantarea unor specii rezistente la poluanţi pe suprafeţele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanţilor şi introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.
ANEXA Nr. 3: ASPECTE GENERALE abordate la aplicarea criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în depozit
1.Principii generale
1.1.Criteriile pentru acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite trebuie să ţină cont în special de:
a)protecţia factorilor de mediu, în special apa subterană şi de suprafaţă;
b)sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare şi tratare a levigatului, sistemele de colectare şi evacuare a gazului de depozit;
c)asigurarea desfăşurării normale a proceselor de stabilizare a deşeurilor în depozit;
d)protecţia sănătăţii umane.
1.2.Acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe:
a)liste de deşeuri acceptate, definite după natură şi origine;
b)caracteristicile deşeurilor determinate prin metode de analiză standardizate, excepţie făcând deşeurile menajere.
2.Criterii de acceptare
2.1.Autoritatea centrală pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din prezenta hotărâre, stabileşte listele naţionale de deşeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasă de depozite şi defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi incluse în liste.
2.2.Lista naţională de deşeuri acceptate pe fiecare clasă de depozite şi criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deşeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizaţia de mediu a depozitului.
2.3.Criteriile de acceptare a deşeurilor într-o clasă de depozite, bazate pe caracteristicile deşeurilor, se vor referi la:
a)compoziţia fizico-chimică;
b)conţinutul de materie organică;
c)biodegradabilitatea compuşilor organici din deşeuri;
d)concentraţia compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate anterior;
e)levigabilitatea prognozată sau testată a compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate mai sus;
f)proprietăţile ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.
2.4.Criteriile de acceptare la depozitare a deşeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deşeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor şi amenajărilor pentru protecţia factorilor de mediu a depozitelor de deşeuri inerte.
3.Proceduri generale pentru testarea şi acceptarea deşeurilor
3.1.Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:
Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziţiei fizico-chimice a deşeurilor şi pentru testarea comportării la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe termen scurt şi lung.
Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deşeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deşeu îşi menţine încadrarea în condiţiile din autorizaţie şi/sau criteriile specifice de referinţă. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) şi pe comportarea identificată prin caracterizarea generală.
Nivelul 3: Verificarea la faţa locului, printr-un control rapid, pentru a confirma că deşeul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 şi că este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o inspecţie vizuală a încărcăturii de deşeuri, înainte şi după descărcarea la depozit.
3.2.Pentru a figura pe o listă de referinţă, un deşeu este caracterizat la nivelul 1 şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.
3.3.Pentru a rămâne pe o listă specifică a depozitului, un deşeu se testează la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit.
3.4.Toate încărcăturile de deşeuri ce intră într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 şi 2 se realizează în măsura în care este posibil.
3.5.În situaţia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau există alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deşeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.
3.6.Informaţiile furnizate de determinările efectuate pot fi completate cu informaţii de la producătorii deşeurilor, laboratoarele de cercetare şi din literatura de specialitate.
ANEXA Nr. 4: PROCEDURI DE CONTROL ŞI URMĂRIRE A DEPOZITELOR DE DEŞEURI
1.Prevederi generale
1.1.Procedurile de control şi urmărire se aplică:
a)amplasamentelor viitoarelor depozite de deşeuri, pentru obţinerea unor date de referinţă pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatării acestora;
b)depozitelor în exploatare;
c)depozitelor după închidere.
1.2.Prin activitatea de urmărire şi control se garantează că:
a)depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral;
b)depozitul existent, ce funcţionează în baza unui program pentru conformare, îndeplineşte măsurile de remediere la termenele prevăzute;
c)depozitul îndeplineşte condiţiile din autorizaţie;
d)deşeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivă de depozit.
1.3.Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor.
1.4.Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.
2.Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu
Sistemul de control şi urmărire cuprinde:
2.1.Datele meteorologice
2.1.1.Datele meteorologice servesc la realizarea balanţei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit.
2.1.2.Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată staţie meteorologică sau prin monitorizarea depozitului. Frecvenţa urmăririi atât în faza de exploatare, cât şi în cea de urmărire postînchidere este prezentată în tabelul nr. 4.1.
Nr. crt. | Date meteorologice | În faza de funcţionare | În faza de urmărire postînchidere |
1. | Cantitatea de precipitaţii | zilnic | zilnic, dar şi ca valori lunare medii |
2. | Temperatura minimă, maximă, la ora 15,00 | zilnic | medie lunară |
3. | Direcţia şi viteza dominantă a vântului | zilnic | nu este necesar |
4. | Evapotranspiraţia | zilnic | zilnic, dar şi ca valori lunare medii |
5. | Umiditatea atmosferică, la ora 15,00 | zilnic | medie lunară |
Tabelul 4.1
“Nr. crt. | Date meteorologice | În faza de funcţionare | În faza de urmărire postînchidere |
1. | Cantitatea de precipitaţii | Zilnic | Zilnic, dar şi ca valori lunare medii |
2. | Temperatura minimă, maximă, la ora 15,00 | Zilnic | Medie lunară |
3. | Direcţia şi viteza dominantă a vântului | Zilnic | Nu este necesar. |
4. | Evaporare (lisimetru) (1) | Zilnic | Zilnic, dar şi ca valori lunare medii |
5. | Umiditatea atmosferică, la ora 15,00 | Zilnic | Medie lunară |
(1)Sau prin alte metode adecvate.
(la data 22-dec-2010 punctul 2., subpunctul 2.1.2.. din anexa 4 modificat de Art. I, punctul 5. din Hotarirea 1292/2010 )
2.2.Controlul apei de suprafaţă, al levigatului şi al gazului de depozit
2.2.1.Controlul calităţii apei de suprafaţă, a levigatului, a gazului de depozit şi frecvenţa de prelevare şi analizare se realizează conform tabelului nr. 4.2.
(la data 22-dec-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.1.. din anexa 4 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 1292/2010 )
2.2.2.Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
2.2.3.Urmărirea calităţii apei de suprafaţă, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puţin două puncte, unul amonte şi unul aval de depozit.
2.2.4.Urmărirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit se efectuează pe secţiuni reprezentative ale depozitului.
2.2.5.Frecvenţa prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)
Tabelul nr. 4.2
Nr. crt. | Parametrii urmăriţi | În faza de funcţionare | În faza de urmărire postînchidere3) |
1. | Volum levigat | lunar1), 3) | la 6 luni |
2. | Compoziţie levigat2) | trimestrial3) | la 6 luni |
3. | Volumul şi compoziţia apei de suprafaţă7) | trimestrial3) | la 6 luni |
4. | Posibile emisii de gaz şi presiune atmosferică4) CH4, CO2, H2S, H2 etc. | lunar3), 5) | la 6 luni6) |
1) Frecvenţa prelevării poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificată în autorizaţie.
2) Parametrii şi indicatorii analizaţi variază în funcţie de compoziţia deşeurilor depozitate; ele trebuie să fie stabilite în autorizaţie şi să reflecte caracteristicile deşeurilor. 3) Dacă în punctele de prelevare volumul şi compoziţia apei de suprafaţă sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp. 4) Măsurătorile sunt legate în special de conţinutul de materie organică din deşeuri. 5) CH4, CO2, O2 – regulat, alte gaze după necesitate, în funcţie de compoziţia deşeurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului. 6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat. 7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competentă poate decide că aceste măsurători nu sunt necesare. |
2.2.6.Pentru levigat şi pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziţia medie.
(la data 22-dec-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.5.. din anexa 4 completat de Art. I, punctul 7. din Hotarirea 1292/2010 )
2.3.Protecţia apei subterane
2.3.1.Urmărirea calităţii apei subterane oferă informaţii privind contaminarea acesteia datorată depozitării deşeurilor.
2.3.2.Controlul calităţii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puţin trei puncte, un punct amplasat amonte şi două aval faţă de depozit, pe direcţia de curgere.
2.3.3.Numărul punctelor de urmărire se poate mări pe baza unor prospecţiuni hidrogeologice şi a necesităţii depistării urgente a infiltraţiilor accidentale de levigat în apă.
2.3.4.Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi, se prelevează probe din cel puţin trei puncte pentru a stabili valori de referinţă pentru prelevările ulterioare.
2.3.5.Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zonă şi a compoziţiei prognozate a levigatului (tabelul nr. 4.3). Alegerea corectă a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calităţii apei.
Tabelul nr. 4.3
Nr. crt. | Parametrii urmăriţi | În faza de funcţionare | În faza de urmărire postînchidere |
1. | Nivelul apei subterane | la fiecare şase luni1) | la fiecare şase luni1) |
2. | Compoziţia apei subterane | frecvenţa în funcţie de viteza de curgere2), 3) | frecvenţa în funcţie de viteza de curgere2), 3) |
1) Dacă nivelul apei freatice variază, se măreşte frecvenţa prelevării probelor.
2) Frecvenţa se stabileşte pe baza cunoştinţelor şi a evaluării vitezei fluxului de apă subterană. 3) Când, prin determinările efectuate pe probele prelevate, se constată atingerea unui prag de alertă, se repetă prelevarea şi se reiau determinările efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenţie specificat în autorizaţie. |
2.3.6.Pragurile de alertă se determină ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziţia medie determinată din variaţiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă există date şi este posibil, pragul de alertă se specifică în autorizaţie.
2.4.Topografia depozitului
Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul nr. 4.4.
Tabelul nr. 4.4
Nr. crt. | Parametrii urmăriţi | În faza de funcţionare | În faza de urmărire postînchidere |
1. | Structura şi compoziţia depozitului1) | anual | |
2. | Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului | anual | citire anuală |
1) Date pentru planul de situaţie al depozitului: suprafaţa ocupată de deşeuri, volumul şi compoziţia deşeurilor, metode de depozitare, timpul şi durata depozitării, calculul capacităţii remanente de depozitare. |
ANEXA Nr. 5: CALENDARUL de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente
Tabel 5.1 – Depozite neconforme clasa “b” din zona urbană care sistează depozitarea conform anilor înscrişi în tabel
Judeţ | Nume depozit/Localizare | An sistare depozitare |
GORJ | Tg. Jiu | 2004 |
HUNEDOARA | Brad | 2004 |
DOLJ | Mofleni – Craiova | 2005 |
IALOMIŢA | Slobozia | 2005 |
IALOMIŢA | Urziceni | 2005 |
NEAMŢ | P. Neamţ – vechi | 2005 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | Bistriţa 1985 (URBANA) | 2006 |
CONSTANŢA | Negru Vodă | 2006 |
CONSTANŢA | Eforie Sud | 2006 |
CONSTANŢA | Albeşti | 2006 |
CONSTANŢA | Medgidia | 2006 |
HUNEDOARA | Hunedoara | 2006 |
IALOMIŢA | Ţăndărei | 2006 |
VÂLCEA | Rm. Vâlcea | 2006 |
VASLUI | Huşi | 2006 |
VASLUI | Vaslui | 2006 |
VASLUI | Bârlad | 2006 |
ARGEŞ | Piteşti | 2007 |
BRAŞOV | Braşov | 2007 |
GIURGIU | Giurgiu | 2007 |
GORJ | Rovinari | 2007 |
IALOMIŢA | Feteşti | 2007 |
MUREŞ | Luduş | 2007 |
OLT | Slatina | 2007 |
SIBIU | Copşa Mică | 2007 |
SIBIU | Ocna Sibiului | 2007 |
SIBIU | Dumbrăveni | 2007 |
SIBIU | Sălişte | 2007 |
SIBIU | Remetea Sibiu | 2007 |
TELEORMAN | Zimnicea 1 | 2007 |
TELEORMAN | Roşiorii de Vede | 2007 |
TELEORMAN | Alexandria | 2007 |
TELEORMAN | Videle | 2007 |
TELEORMAN | Turnu Măgurele | 2007 |
TULCEA | Vărărie | 2007 |
ARGEŞ | Câmpulung | 2008 |
BIHOR | Oradea | 2008 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | Năsăud | 2008 |
BOTOŞANI | Dorohoi | 2008 |
BRAŞOV | Zărneşti | 2008 |
BRAŞOV | Râşnov | 2008 |
BRAŞOV | Făgăraş | 2008 |
BRAŞOV | Săcele | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Pucioasa | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Găeşti | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Fieni | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Moreni | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Titu | 2008 |
DÂMBOVIŢA | Aninoasa | 2008 |
DOLJ | Baileşti 1 | 2008 |
HARGHITA | Odorhei | 2008 |
HUNEDOARA | Petrila | 2008 |
HUNEDOARA | Haţeg | 2008 |
MUREŞ | Sovata | 2008 |
MUREŞ | Târnăveni | 2008 |
MUREŞ | Iernut | 2008 |
SUCEAVA | Siret | 2008 |
SUCEAVA | Buliceni – Vatra Dornei | 2008 |
SUCEAVA | Suceava | 2008 |
TIMIŞ | Jimbolia | 2008 |
TIMIŞ | Parţa-Şag – Timişoara | 2008 |
ALBA | Baia de Arieş | 2009 |
ALBA | Abrud | 2009 |
ALBA | Zlatna | 2009 |
ALBA | Câmpeni | 2009 |
ALBA | Teiuş | 2009 |
ALBA | Sebeş | 2009 |
ALBA | Blaj | 2009 |
ALBA | Cugir | 2009 |
BACĂU | Dărmăneşti | 2009 |
BACĂU | Târgu Ocna | 2009 |
BACĂU | Buhuşi | 2009 |
BACĂU | Moineşti | 2009 |
BACĂU | Filipeşti/Oneşti | 2009 |
BACĂU | Comăneşti | 2009 |
BACĂU | Nicolae Bălcescu/Bacău | 2009 |
BIHOR | Beiuş | 2009 |
BIHOR | Aleşd | 2009 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | Bistriţa 1992 (CODRISOR) | 2009 |
BRĂILA | Ianca | 2009 |
BRAŞOV | Predeal | 2009 |
BRAŞOV | Victoria | 2009 |
BRAŞOV | Codlea | 2009 |
BUZĂU | Nehoiu | 2009 |
CĂLĂRAŞI | Budeşti | 2009 |
CARAŞ-SEVERIN | Băile Herculane | 2009 |
CARAŞ-SEVERIN | Caransebeş | 2009 |
CARAŞ-SEVERIN | Reşiţa | 2009 |
COVASNA | Întorsura Buzăului | 2009 |
COVASNA | Covasna | 2009 |
COVASNA | Baraolt | 2009 |
GALAŢI | Umbrăreşti – Tg. Bujor | 2009 |
GALAŢI | Bazanu | 2009 |
GORJ | Motru | 2009 |
GORJ | Ţicleni | 2009 |
GORJ | Turceni | 2009 |
GORJ | Novaci | 2009 |
GORJ | Tg. Cărbuneşti | 2009 |
GORJ | Bumbeşti Jiu | 2009 |
HARGHITA | Vlăhiţa | 2009 |
HARGHITA | Tuşnad | 2009 |
HARGHITA | Bălan | 2009 |
HARGHITA | Borsec | 2009 |
HUNEDOARA | Homorod – Geoagiu | 2009 |
HUNEDOARA | Călan | 2009 |
HUNEDOARA | Uricani | 2009 |
HUNEDOARA | Lupeni | 2009 |
IAŞI | Paşcani – Valea Seacă | 2009 |
IAŞI | Iaşi – Tomeşti | 2009 |
IAŞI | Hârlâu | 2009 |
ILFOV | Buftea | 2009 |
MARAMUREŞ | V. Tisei – Cavnic | 2009 |
MEHEDINŢI | Vînju Mare | 2009 |
MEHEDINŢI | Drobeta Turnu Severin | 2009 |
MEHEDINŢI | Baia de Aramă | 2009 |
MEHEDINŢI | Orşova | 2009 |
MUREŞ | Reghin | 2009 |
MUREŞ | Tg. Mureş | 2009 |
NEAMŢ | Bicaz | 2009 |
OLT | Scorniceşti | 2009 |
OLT | Dragăneşti Olt | 2009 |
PRAHOVA | Mizil | 2009 |
PRAHOVA | Urlaţi | 2009 |
SĂLAJ | Şimleu Silvaniei | 2009 |
SATU MARE | Negreşti Oaş | 2009 |
SATU MARE | Cărei | 2009 |
SUCEAVA | Rădăuţi | 2009 |
TIMIŞ | Deta | 2009 |
TULCEA | Babadag | 2009 |
TULCEA | Isaccea | 2009 |
VÂLCEA | Brezoi | 2009 |
VÂLCEA | Călimăneşti | 2009 |
VÂLCEA | Govora | 2009 |
VÂLCEA | Bălceşti | 2009 |
VÂLCEA | Băbeni | 2009 |
VÂLCEA | Drăgăşani | 2009 |
VASLUI | Negreşti | 2009 |
VRANCEA | Odobeşti | 2009 |
VRANCEA | Goleşti – Focşani | 2009 |
Tabel 5.2 – Depozite neconforme clasa “b” din zona urbană care sistează/încetează depozitarea în perioada 16 iulie 2009-16 iulie 2017
Judeţ | Nume depozit/Localizare | An sistare depozitare |
ARGEŞ | Curtea de Argeş | 2010 |
ARGEŞ | Costeşti | 2010 |
ARGEŞ | Topoloveni | 2010 |
BIHOR | Săcueni | 2010 |
BIHOR | Ştei | 2010 |
BIHOR | Marghita | 2010 |
CĂLĂRAŞI | Răzvani | 2010 |
CĂLĂRAŞI | Fundulea | 2010 |
CLUJ | Cetan – Dej | 2010 |
CLUJ | Pata Rât – Cluj | 2010 |
CONSTANŢA | Hârşova | 2010 |
DOLJ | Calafat | 2010 |
HUNEDOARA | Simeria | 2010 |
MARAMUREŞ | Seini | 2010 |
MEHEDINŢI | Strehaia | 2010 |
SATU MARE | Tăşnad | 2010 |
SATU MARE | Satu Mare | 2010 |
SIBIU | Tălmaciu | 2010 |
SIBIU | Agnita | 2010 |
SIBIU | Cisnădie | 2010 |
SIBIU | Avrig | 2010 |
SIBIU | Somard – Mediaş | 2010 |
SUCEAVA | Antileşti – Fălticeni | 2010 |
TIMIŞ | Buziaş | 2010 |
TIMIŞ | Sânnicolau Mare | 2010 |
TIMIŞ | Lugoj | 2010 |
CARAŞ-SEVERIN | Bocşa | 2011 |
CARAŞ-SEVERIN | Oţelu Roşu | 2011 |
CARAŞ-SEVERIN | Anina | 2011 |
SUCEAVA | Hurghiş – Câmpulung Moldovenesc | 2011 |
SUCEAVA | Gura Humorului | 2011 |
ARAD | Curtici | 2012 |
ARAD | Nădlac | 2012 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | Sângeorz Băi | 2012 |
BOTOŞANI | Botoşani | 2012 |
CĂLĂRAŞI | Olteniţa | 2012 |
CĂLĂRAŞI | Călăraşi | 2012 |
CARAŞ-SEVERIN | Moldova Nouă | 2012 |
CARAŞ-SEVERIN | Oraviţa | 2012 |
CLUJ | Gherla | 2012 |
CLUJ | Câmpia Turzii | 2012 |
CLUJ | Cetatea Veche – Bolie, Huedin | 2012 |
CLUJ | Turda | 2012 |
CONSTANŢA | Cernavodă | 2012 |
CONSTANŢA | Techirghiol | 2012 |
HARGHITA | Topliţa | 2012 |
HARGHITA | Miercurea Ciuc | 2012 |
HARGHITA | Gheorgheni | 2012 |
IAŞI | Tg. Frumos – Adâncata | 2012 |
MARAMUREŞ | Rohia – Tg. Lăpuş | 2012 |
NEAMŢ | Tg. Neamţ | 2012 |
NEAMŢ | Roman | 2012 |
ALBA | Aiud | 2013 |
ALBA | Ocna Mureş | 2013 |
MARAMUREŞ | Arinieş – Borşa | 2013 |
ARAD | Sebiş | 2014 |
BOTOŞANI | Darabani | 2014 |
GALAŢI | Tirighina – Galaţi | 2014 |
MARAMUREŞ | Vişeu de Sus | 2014 |
ALBA | Alba Iulia | 2015 |
CONSTANŢA | Basarabi | 2015 |
DOLJ | Segarcea | 2015 |
HUNEDOARA | Orăştie | 2015 |
HUNEDOARA | Deva | 2015 |
TIMIŞ | Făget | 2015 |
TULCEA | Agighiol – Tulcea | 2015 |
ARAD | Pâncota | 2016 |
ARAD | Ineu | 2016 |
ARAD | Chişineu-Criş | 2016 |
BISTRIŢA NĂSĂUD | Beclean | 2016 |
BOTOŞANI | Săveni | 2016 |
HUNEDOARA | Aninoasa | 2016 |
HUNEDOARA | Vulcan | 2016 |
SĂLAJ | Cehu Silvaniei | 2016 |
TULCEA | Macin | 2016 |
ARAD | Lipova | 2017 |
ARGEŞ | Mioveni | 2017 |
BIHOR | Valea lui Mihai | 2017 |
BIHOR | Salonta | 2017 |
BRĂILA | Făurei | 2017 |
BRAŞOV | Rupea | 2017 |
BUZĂU | Rm. Sărat | 2017 |
COVASNA | Tg. Secuiesc | 2017 |
COVASNA | Sf. Gheorghe | 2017 |
DOLJ | Filiaşi | 2017 |
GALAŢI | Rateş – Tecuci | 2017 |
GIURGIU | Mihăileşti | 2017 |
GIURGIU | Bolintin | 2017 |
MARAMUREŞ | Tepliţa – Sighetu Marmaţiei | 2017 |
MARAMUREŞ | Satu Nou de Jos – Baia Mare | 2017 |
OLT | Corabia | 2017 |
OLT | Balş | 2017 |
OLT | Caracal | 2017 |
PRAHOVA | Vălenii de Munte | 2017 |
SĂLAJ | Zalău | 2017 |
SĂLAJ | Jibou | 2017 |
TULCEA | Sulina | 2017 |
VÂLCEA | Horezu | 2017 |
VRANCEA | Haret – Mărăşeşti | 2017 |
VRANCEA | Panciu | 2017 |
VRANCEA | Adjud | 2017 |
Tabel 5.3 – Depozite de deşeuri care se conformează cerinţelor prezentei hotărâri până la 31 decembrie 2006
Judeţ | Depozit/Localizare | Necesar pentru conformare |
BRĂILA | Brăila | -* |
BUCUREŞTI | Chiajna | Sistem colectare gaz |
CONSTANŢA | Constanţa – Ovidiu | Instalaţie tratare levigat |
ILFOV | Glina | Sistem colectare gaz, instalaţie tratare levigat |
ILFOV | Vidra | Sistem colectare gaz |
MUREŞ | Sighişoara | -* |
NEAMŢ | Piatra Neamţ | Sistem colectare gaz, instalaţie tratare levigat |
PRAHOVA | Ploieşti – Boldeşti | Instalaţie tratare levigat |
PRAHOVA | Câmpina – Băneşti | -* |
PRAHOVA | Băicoi | Instalaţie tratare levigat |
SIBIU | Sibiu – Cristian | -* |
* – nu necesită investiţii majore pentru conformare, ci numai îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare |
Tabel 5.4 – Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care se vor conforma până la 16 iulie 2009
JUDEŢ | Nume agent economic | Clasă depozit |
BIHOR | SC FIBROCIM SA | DINP |
CONSTANŢA | SC ETERMED SA | DINP |
GORJ | SC ARTEGO SA | DINP |
IAŞI | S.C. FORTUS S.A. IAŞI | DINP |
Tabel 5.5 – Depozite de deşeuri industriale periculoase care sistează/încetează depozitarea până la 31 decembrie 2006
Judeţ | Nume agent economic | Suprafaţă
(ha) |
ARGEŞ | SNP PETROM SA BUCUREŞTI SUCURSALA ARPECHIM PITEŞTI | 0,02 |
ARGEŞ | SNP PETROM SA BUCUREŞTI SUCURSALA ARPECHIM PITEŞTI | 0,8 |
BACĂU | SC SOFERT SA | 16,02 |
BACĂU | SC RAFINĂRIA DĂRMĂNEŞTI SA | 0,32 |
BACĂU | SC RAFINĂRIA DĂRMĂNEŞTI SA | 0,5 |
BACĂU | SC RAFO SA | 0,7 |
BIHOR | SC PETROLSUB SA | 0,22 |
BIHOR | SC PETROLSUB SA | 0,22 |
BIHOR | SC SINTEZA SA | 1,5 |
BIHOR | SC PETROLSUB SA | 1,04 |
BIHOR | SC PETROLSUB SA | 1,04 |
BIHOR | SC PETROL DERNA SA | 0,27 |
BIHOR | SC PETROL DERNA SA | 0,27 |
BIHOR | SC SINTEZA SA | 15,5 |
BIHOR | SC CEMTRADE SA ORADEA | 34,1 |
BIHOR | SC CEMTRADE SA ORADEA | 72 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | SC ARIO SA | 2,4 |
BUZĂU | SC RAFINĂRIA “VENUS OILREG” SA RM. SĂRAT | 6,2 |
BUZĂU | SC DUCTIL STEEL SA BUZĂU, SC CORD SA BUZĂU | 0,8 |
BUZĂU | SC FERMIT SA RM. SĂRAT | 2 |
CLUJ | SC Terapia | 0,392 |
CONSTANŢA | SC ROMPETROL RAFINARE-PETROMIDIA SA | 2,47 |
CONSTANŢA | SC VIE VIN MURFATLAR (Fermele Murfatlar) | 0,01 |
COVASNA | SUCURSALA PECO-COVASNA | 0,02 |
GALAŢI | ISPAT SIDEX | 0,8 |
ILFOV | SC NEFERAL SA | 1,6 |
MARAMUREŞ | SC ROMPLUMB SA | 1,2 |
MUREŞ | SC AZOMUREŞ SA | 30 |
MUREŞ | SC BICAPA SA | 7,5 |
NEAMŢ | S.C. PETROTUB SA ROMAN | 3,3 |
NEAMŢ | S.C. MOLDETERNIT SRL BICAZ | 0,2 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNĂ SA | 2,6 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA VEGA PLOIEŞTI SA | 0,11 |
PRAHOVA | SC PETROTEL LUKOIL SA | 0,16 |
PRAHOVA | SNP PETROM PETROBRAZI SA | 0,3 |
PRAHOVA | SNP PETROM PETROBRAZI SA | 0,6 |
PRAHOVA | SC PETROTEL LUKOIL SA | 0,93 |
PRAHOVA | SC PETROTEL LUKOIL SA | 2,2 |
PRAHOVA | SC PETROTEL LUKOIL SA | 4,444 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA VEGA PLOIEŞTI SA | 10 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA | 3,3 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA | 6 |
SIBIU | SC D.P.C. SA. SIBIU | 0,071 |
SIBIU | SC PRESTSAL SA MEDIAŞ | 0,05 |
SIBIU | SC SOMETRA SA COPŞA MICĂ | 19,6 |
TELEORMAN | SC TURNU SA | 52,2 |
VÂLCEA | SC OLTCHIM SA | 5,6 |
Tabel 5.6 – Depozite de deşeuri industriale nepericuloase şi inerte care sistează/încetează depozitarea până la termenul limită 31 decembrie 2006
Judeţ | Nume agent economic | Suprafaţă
(ha) |
ARGEŞ | SC ALPROM SA | 0,18 |
BACĂU | SC CHIMCOMPLEX SA BORZEŞTI | 0,032 |
BACĂU | SC CHIMCOMPLEX SA BORZEŞTI | 1,3 |
BACĂU | SC CHIMCOMPLEX SA BORZEŞTI | 5,44 |
BIHOR | SC HELIOS SA | 2,7 |
BIHOR | SC TERMOELECTRICA SA PL ORADEA | 45 |
BRAŞOV | VIROMET | 0,64 |
BRAŞOV | ECOPAPER | 0,5 |
BRAŞOV | C.E.T. BRAŞOV SA | 21 |
BRAŞOV | C.E.T. BRAŞOV SA | 31,5 |
BRAŞOV | NITRAMONIA SA | 2 |
CARAŞ-SEVERIN | SC C.S. REŞIŢA SA | 4 |
CARAŞ-SEVERIN | SC GAVAZZI STEEL SA | 6,2 |
CĂLĂRAŞI | SC TUROL SA | 2 |
CONSTANŢA | SC VIE VIN MURFATLAR (Murfatlar România) | 0,04 |
CONSTANŢA | SC VINVICO SA | 0,1 |
CONSTANŢA | SC ARGUS SA | 0,3 |
CONSTANŢA | CN APM SA CTA | 3,5 |
COVASNA | SC AMYLUM ROMÂNIA SA | 3,96 |
CLUJ | SC INDUSTRIA SÂRMEI Câmpia Turzii | 3,6 |
DÂMBOVIŢA | S.C. ERDEMIR ROMÂNIA S.R.L. | 10,2 |
DÂMBOVIŢA | S.C. OŢEL INOX SA | 0,243 |
HUNEDOARA | SC ELECTROCENTRALE DEVA SA | 55 |
MUREŞ | RA. AQUASERV | 4,5 |
MUREŞ | SC ZAHĂRUL SA | 11 |
NEAMŢ | S.C. DANUBIANA-ROMAN SA | 5,14 |
PRAHOVA | SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA | 0,5 |
SATU MARE | SC ELECTROLUX ROMÂNIA SA | 0,038 |
SUCEAVA | SC AMBRO SA | 7,62 |
SUCEAVA | SC AMBRO SA | 2,78 |
SUCEAVA | SC REGNAFOR SA. | 0,85 |
TELEORMAN | SC TURNU SA | 4 |
TELEORMAN | SC TURNU SA | 62 |
VASLUI | S.C. RULMENŢI SA. BÂRLAD | 1,3 |
VRANCEA | VRANCART SA. ADJUD | 5,5 |
VRANCEA | VRANCART SA. ADJUD | 12 |
Tabel 5.7 – Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care sistează/încetează depozitarea între 1 ianuarie 2007 şi 16 iulie 2009
Judeţ | Nume agent economic | Suprafaţă
(ha) |
ALBA | SC SATURN SA ALBA-IULIA | 4,5 |
ALBA | SC STRATUSMOB SA BLAJ | 1,5 |
ALBA | SC APULUM SA ALBA-IULIA | 2,3 |
BACĂU | SC CHIMCOMPLEX SA BORZEŞTI | 4 |
BACĂU | SC RAFO SA | 0,625 |
BACĂU | SC CAROM SA ONEŞTI | 10,4 |
BACĂU | SC CAROM SA ONEŞTI | 0,7 |
BIHOR | SC HOLCIM SA | 2,5 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | SC PROMET SA GRUP PROFILMET | 1,2 |
BRĂILA | SC CELHART DONARIS SA BRĂILA | 15,25 |
BRAŞOV | ENERGO TECH SRL | 9,38 |
BRAŞOV | COLOROM SA CODLEA | 0,09 |
BUZĂU | SC HOEGANAES EUROPE SA BUZĂU | 0,3 |
CARAŞ-SEVERIN | SC C.S. REŞIŢA SA | 28,5 |
CARAŞ-SEVERIN | SC GAVAZZI STEEL SA | 5,5 |
CARAŞ-SEVERIN | SC C.S. REŞIŢA SA | 16 |
CLUJ | SC INDUSTRIA SÂRMEI | 3,4 |
CLUJ | SC SOMEŞ DEJ | 15 |
CONSTANŢA | SC LAFARGE ROMCIM SA | 40 |
CONSTANŢA | SC LEGMAS SA – închis şi reabilitat în 2004 | 0,01 |
DOLJ | SC CELULE ELECTRICE SA | 0,032 |
DOLJ | SUC. PETROM CRAIOVA COMBINAT DOLJCHIM | 2 |
DOLJ | SUC. PETROM CRAIOVA COMBINAT DOLJCHIM | 3,75 |
GALAŢI | ELNAV | 0,55 |
GALAŢI | ISPAT SIDEX | 110,869 |
GORJ | SC UATAA MOTRU | 10,02 |
GORJ | SC MACOFIL SA | 0,5 |
HARGHITA | SC COLEMN SA | 1 |
HUNEDOARA | SC FOREVER SRL CĂLAN | 49,7 |
HUNEDOARA | SC SIDERMET SA CĂLAN | 0,5 |
MUREŞ | SC CARBID FOX SA | 3,5 |
MUREŞ | SC ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA – SUC. MUREŞ | 0,5 |
MUREŞ | PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA | 1 |
MUREŞ | SC GECSAT SA | 2 |
OLT | ALPROM | 1,06 |
OLT | SMR | 5 |
OLT | ELECTROCARBON | 6,8 |
SĂLAJ | SC IAIFO SA | 3,25 |
SUCEAVA | SC DORNAFOR SA | 0,5 |
TELEORMAN | SC TURNU SA | 1,2 |
TULCEA | SC FERAL SA | 4,73 |
VASLUI | S.C. TERMICA S.A. VASLUI | 7 |
Tabel 5.8 – Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care sistează depozitarea deşeurilor lichide la termenele înscrise în tabel
Judeţ | Agent economic | Localizare depozit | Termen sistare depozitare |
ARAD | SC CET Arad | Arad | 31.12.2013 |
BACĂU | CET Bacău | Furnicari-Bacău | 31.12.2012 |
BIHOR | SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA | Şantăul Mic | 31.12.2013 |
BIHOR | SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA | Şantaul Mic | 31.12.2013 |
BIHOR | SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA | Şantaul Mic | 31.12.2013 |
DÂMBOVIŢA | SC TERMOELECTRICA SA – SE Doiceşti | Doiceşti | 31.12.2008 |
DOLJ | COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – SE Craiova | Valea Mânăstirii | 31.12.2009 |
DOLJ | COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – SE Işalniţa | Işalniţa II | 31.12.2009 |
DOLJ | COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – SE Işalniţa | Işalniţa I | 31.12.2009 |
GIURGIU | SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA | Giurgiu | 31.12.2011 |
GORJ | SC COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI SA | Cicani-Beterega | 31.12.2008 |
GORJ | SC COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI | Valea Ceplea | 31.12.2012 |
GORJ | SC COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI | Valea Ceplea | 31.12.2012 |
HUNEDOARA | SC ELECTROCENTRALE DEVA SA | Bejan | 31.12.2010 |
HUNEDOARA | SC ELECTROCENTRALE DEVA SA – SE Paroşeni | Căprişoara | 31.12.2009 |
IAŞI | CET II Iaşi | Holboca | 31.12.2013 |
MEHEDINŢI | RAAN Dr. Tr. Severin – Sucursala ROMAG-TERMO | Dr. Tr. Severin | 31.12.2008 |
SĂLAJ | SC Uzina Electrică Zalău | Hereclean-Panic | 31.12.2013 |
SUCEAVA | SC TERMICA SA Suceava | Suceava | 31.12.2009 |
VÂLCEA | SC CET Govora SA | Govora | 31.12.2012 |
ALBA | SC BEGA UPSOM Ocna Mureş | Ocna Mureş | 31.12.2007 |
TULCEA | SC ALUM Tulcea | Tulcea | 31.12.2010 |
VÂLCEA | SC UZINELE SODICE Govora | Govora | 31.12.2012 |
Tabel 5.9 – Depozite pentru deşeuri periculoase din industria extractiva a petrolului care sistează depozitarea până la 31 decembrie 2006
Judeţ | Sucursala PETROM | Nume depozit | Conform | Suprafaţă
(ha) |
BRĂILA | BRĂILA | Oprişenesti | 0,52 | |
BRĂILA | BRĂILA | Oprişenesti | X | 0,7 |
BRĂILA | BRĂILA | Independenţa | X | 0,38 |
DOLJ | CRAIOVA | Gherceşti | X | 0,3 |
DOLJ | CRAIOVA | Vârteju | 0,1 | |
BACĂU | MOINEŞTI | Moineşti | X | 0,25 |
BACĂU | MOINEŞTI | Alboteşti | X | 0,9 |
BACĂU | MOINEŞTI | Găzărie | 0,635 | |
BACĂU | MOINEŞTI | Ghelinţa | 0,0625 | |
ARGEŞ | PITEŞTI | Poiana Lacului | X | 0,8 |
ARGEŞ | PITEŞTI | Icoana | 0,02 | |
ARGEŞ | PITEŞTI | Icoana | X | 1,12 |
ARGEŞ | PITEŞTI | Oteşti | X | 0,51 |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Grăjdana | X | 0,99 |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Grindu | X | 0,9 |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Băicoi | X | 0,65 |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Boldeşti | X | 0,25 |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Cărbuneşti 1 | 0,015 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Cărbuneşti 2 | 0,012 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Central 1 | 0,075 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Central 2 | 0,039 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Triter | 0,076 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Parc 710 | 0,07 | |
PRAHOVA | PLOIEŞTI | Urlaţi | 0,02 | |
BIHOR | SUPLAC | Abrămuţ | 2 | |
BIHOR | SUPLAC | Celula 1 | 0,96 | |
BIHOR | SUPLAC | Celula 2 | 1,05 | |
BIHOR | SUPLAC | Celula Parc 30 | 0,78 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Parc Central Teiş | 0,1 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Pompe X Ochiuri | 0,2 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Sud 3 | 0,15 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Cezeanu Epurare | 0,06 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Tratare Bucşani | 0,1 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Pascov 64 IRDP | X | 0,2 |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Cobia | 0,18 | |
DÂMBOVIŢA | TÂRGOVIŞTE | Decantor Saru | 0,14 | |
GORJ | TÂRGU JIU | Parcul Mare | 0,27 | |
TIMIŞ | TIMIŞOARA | Turnu Nord | X | 1,6 |
TELEORMAN | VIDELE | Parc 1 Videle | X | 0,2967 |
TELEORMAN | VIDELE | Batal Şlam | 0,125 | |
TELEORMAN | VIDELE | Angheleşti | 0,1 | |
TELEORMAN | VIDELE | Potlogi | 0,036 | |
TELEORMAN | VIDELE | Poieni | X | 1,2 |
Tabel 5.10 – Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) care sistează depozitarea
Judeţ | Deţinător | Localizare | Data sistării |
HUNEDOARA | MINVEST Deva | Valea Devei | 31.12.2006 |
HUNEDOARA | MINVEST Deva | Valea Mealu | 31.12.2006 |
HUNEDOARA | MINVEST Deva | Ribiţa Curteni | 31.12.2006 |
HARGHITA | MINVEST Deva | 4-Fagul Cetăţii | 31.12.2005 |
ALBA | MINVEST Deva | Valea Saliştei | 31.12.2004 |
ALBA | MINVEST Deva | Valea Sărtaşului | 31.12.2005 |
CLUJ | MINVEST Deva | Făgetul Ierii | 31.12.2006 |
MARAMUREŞ | REMIN Baia Mare | Novat | 31.12.2004 |
MARAMUREŞ | REMIN Baia Mare | Bozânta | 31.12.2006 |
MARAMUREŞ | REMIN Baia Mare | Bloaja | 31.12.2004 |
MARAMUREŞ | REMIN Baia Mare | Plopiş-Răchiţele | 31.12.2006 |
MARAMUREŞ | REMIN Baia Mare | Tăuţii de Sus | 31.12.2003 |
BISTRIŢA-NĂSĂUD | REMIN Baia Mare | Valea Glodului | 31.12.2004 |
CARAŞ-SEVERIN | MOLDOMIN Moldova Nouă | Tăuşani | 31.12.2006 |
Tabel 5.11 – Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) care sistează depozitarea deşeurilor lichide conform termenelor din tabel
Judeţ | Agent economic | Nume depozit | Data sistării |
BIHOR | BAIŢA Ştei | Fânaţe | 31.12.2009 |
MARAMUREŞ | TRANSGOLD Baia Mare | Aurul – Recea | 31.12.2010 |
SUCEAVA | MINBUCOVINA Vatra Dornei | Ostra – Valea Straja | 31.12.2010 |
Tabel 5.12 – Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) care se conformează conform termenelor din tabel
Judeţ | Agent economic | Nume depozit | Data conformării |
ALBA | CUPRUMIN Abrud | Valea Şesei | 31.12.2011 |
ALBA | CUPRUMIN Abrud | Valea Stefancei | 31.12.2011 |
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 394 din data de 10 mai 2005
*) În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, sintagma “acord/acord integrat de mediu” se înlocuieşte cu sintagma “acord de mediu”.
Forma aplicabila pentru ‘Hotarirea 349/2005’ la data 22 noiembrie 2019, valabila si azi